Mă numesc Diaconu Georgeta, sunt din Slatina… Ce vă povestesc acum, se petrecea cu 17 ani în urmă…
Uimitor de repede, unul dintre sâni a început să mi se umfle, astfel încât într-o săptămână îşi triplase volumul!!! Crescuse atât de mult şi culoarea era schimbată, era vineţie şi părea că se va sparge … şi chiar umărul era puţin umflat…
Împreună cu soţul meu, care era mai disperat decât mine, am mers la un prieten, care era doctor la serviciul de urgență. Când m-a examinat, mi-a zis: „Fugi imediat la Spitalul Fundeni din Bucureşti, la secţia Oncologie – dacă nu, vei muri cu siguranţă!” În mintea mea am spus: „Nu am să mor, nicidecum! Dumnezeu mă va ajuta!” Aveam încredere deplină că Dumnezeu mă va ajuta şi nu mi-a fost deloc frică – eram chiar liniştită… În schimb, soţul meu era atât de îngrozit…
Am mers la un prieten pe care-l cunoşteam – Sorin Nicola şi am stat la familia lui vreme de aproape o lună. Am ales să fac o cură de detoxifiere serioasă. Timp de 10 zile am băut doar sucuri: verdeţuri diverse, varză multă, morcov, sfeclă roşie, rădăcină de ţelină, am făcut clisme cu ceaiuri, am folosit o mulţime de plante, am făcut cataplasme cu rădăcină de tătăneasă răzuită aplicată pe sân şi alte proceduri… După cele 10 zile, am continuat să beau sucuri şi am adăugat 2 mese pe zi de hrană crudă. Am consumat hrană crudă fără abatere un an şi două luni. Lumea râdea spunând că am trecut la „păscut”. Dar eu ştiam ce fac…
Credinţa şi tratamentul au început să lucreze, sânul scădea văzând cu ochii. Când aplicam cataplasma de tătăneasă parcă simţeam o freză în regiunea sânului, aşa de puternic lucra – simţeam cum organismul luptă să se cureţe. În aproximativ două luni şi ceva de la începerea programului de detoxifiere, sânul revenise la normal, culoarea vineţie dispăruse… Am continuat cu consecvenţă tratamentul mai bine de un an.
După câţiva ani, soţul meu a murit secerat de cancer, nefiind dispus să facă ce am făcut eu… S-a stins destul de repede din viaţă, din păcate…
Au trecut aprope 18 ani, sunt bine, plină de energie, sănătoasă şi încerc să ajut şi pe alţii să-şi redobândească sănătatea. Slavă Domnului, trăiesc!
Mă numesc Diaconu Georgeta, sunt din Slatina… Ce vă povestesc acum, se petrecea cu 17 ani în urmă…
Uimitor de repede, unul dintre sâni a început să mi se umfle, astfel încât într-o săptămână îşi triplase volumul!!! Crescuse atât de mult şi culoarea era schimbată, era vineţie şi părea că se va sparge … şi chiar umărul era puţin umflat…
Împreună cu soţul meu, care era mai disperat decât mine, am mers la un prieten, care era doctor la serviciul de urgență. Când m-a examinat, mi-a zis: „Fugi imediat la Spitalul Fundeni din Bucureşti, la secţia Oncologie – dacă nu, vei muri cu siguranţă!” În mintea mea am spus: „Nu am să mor, nicidecum! Dumnezeu mă va ajuta!” Aveam încredere deplină că Dumnezeu mă va ajuta şi nu mi-a fost deloc frică – eram chiar liniştită… În schimb, soţul meu era atât de îngrozit…
Am mers la un prieten pe care-l cunoşteam – Sorin Nicola şi am stat la familia lui vreme de aproape o lună. Am ales să fac o cură de detoxifiere serioasă. Timp de 10 zile am băut doar sucuri: verdeţuri diverse, varză multă, morcov, sfeclă roşie, rădăcină de ţelină, am făcut clisme cu ceaiuri, am folosit o mulţime de plante, am făcut cataplasme cu rădăcină de tătăneasă răzuită aplicată pe sân şi alte proceduri… După cele 10 zile, am continuat să beau sucuri şi am adăugat 2 mese pe zi de hrană crudă. Am consumat hrană crudă fără abatere un an şi două luni. Lumea râdea spunând că am trecut la „păscut”. Dar eu ştiam ce fac…
Credinţa şi tratamentul au început să lucreze, sânul scădea văzând cu ochii. Când aplicam cataplasma de tătăneasă parcă simţeam o freză în regiunea sânului, aşa de puternic lucra – simţeam cum organismul luptă să se cureţe. În aproximativ două luni şi ceva de la începerea programului de detoxifiere, sânul revenise la normal, culoarea vineţie dispăruse… Am continuat cu consecvenţă tratamentul mai bine de un an.
După câţiva ani, soţul meu a murit secerat de cancer, nefiind dispus să facă ce am făcut eu… S-a stins destul de repede din viaţă, din păcate…
Au trecut aprope 18 ani, sunt bine, plină de energie, sănătoasă şi încerc să ajut şi pe alţii să-şi redobândească sănătatea. Slavă Domnului, trăiesc!
Mă numesc Diaconu Georgeta, sunt din Slatina… Ce vă povestesc acum, se petrecea cu 17 ani în urmă…
Uimitor de repede, unul dintre sâni a început să mi se umfle, astfel încât într-o săptămână îşi triplase volumul!!! Crescuse atât de mult şi culoarea era schimbată, era vineţie şi părea că se va sparge … şi chiar umărul era puţin umflat…
Împreună cu soţul meu, care era mai disperat decât mine, am mers la un prieten, care era doctor la serviciul de urgență. Când m-a examinat, mi-a zis: „Fugi imediat la Spitalul Fundeni din Bucureşti, la secţia Oncologie – dacă nu, vei muri cu siguranţă!” În mintea mea am spus: „Nu am să mor, nicidecum! Dumnezeu mă va ajuta!” Aveam încredere deplină că Dumnezeu mă va ajuta şi nu mi-a fost deloc frică – eram chiar liniştită… În schimb, soţul meu era atât de îngrozit…
Am mers la un prieten pe care-l cunoşteam – Sorin Nicola şi am stat la familia lui vreme de aproape o lună. Am ales să fac o cură de detoxifiere serioasă. Timp de 10 zile am băut doar sucuri: verdeţuri diverse, varză multă, morcov, sfeclă roşie, rădăcină de ţelină, am făcut clisme cu ceaiuri, am folosit o mulţime de plante, am făcut cataplasme cu rădăcină de tătăneasă răzuită aplicată pe sân şi alte proceduri… După cele 10 zile, am continuat să beau sucuri şi am adăugat 2 mese pe zi de hrană crudă. Am consumat hrană crudă fără abatere un an şi două luni. Lumea râdea spunând că am trecut la „păscut”. Dar eu ştiam ce fac…
Credinţa şi tratamentul au început să lucreze, sânul scădea văzând cu ochii. Când aplicam cataplasma de tătăneasă parcă simţeam o freză în regiunea sânului, aşa de puternic lucra – simţeam cum organismul luptă să se cureţe. În aproximativ două luni şi ceva de la începerea programului de detoxifiere, sânul revenise la normal, culoarea vineţie dispăruse… Am continuat cu consecvenţă tratamentul mai bine de un an.
După câţiva ani, soţul meu a murit secerat de cancer, nefiind dispus să facă ce am făcut eu… S-a stins destul de repede din viaţă, din păcate…
Au trecut aprope 18 ani, sunt bine, plină de energie, sănătoasă şi încerc să ajut şi pe alţii să-şi redobândească sănătatea. Slavă Domnului, trăiesc!
